Cai verzi pe pereți

Descriere

E mijlocul verii și plouă de rupe pământul. După o căldură caniculară, apar câțiva nori din senin. Și din câțiva nori potopește o ploaie de gheață. E ora nouă seara. O lumină albă, nefirească, însoțește potopul. Nu reușesc să închid la vreme toate obloanele și privesc îngrozită bucățile de gheață care intră în casă. Ferestrele mele deștepte, care mă lasă să mă cațăr pe ele, se lovesc acum în derută și perdelele se înfoaie și ies, ca nebunele, mult în afară. Sunt ude și ar trebui să nu mai poată fi fluturate atât de strident nebunesc, dar plouă cu vânt și grindină. Geamurile s-au aburit, pervazul este alb, acoperit de zăpadă sticloasă. Un trăsnet plesnește orașul peste fața încă noroită. Și apoi un fulger, ca un blitz uriaș, lasă să se descopere pentru mai puțin de o secundă, un nor de praf și fum. Este un abur gros care se înalță cu greu, strivit de șuvoaiele de apă ce se scurg din ceruri.”

Cai verzi pe pereți